Turism

In cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre obiectivele turistice din zona comunei Obîrșia Cloșani și împrejurimi, precum și o parte dintre traseele turistice și căile de acces către acestea:

• Poiana Obîrșiei Cloșani- se află la aproximativ 5 km de sat.

 

Traseul: La intrare în Obîrșia Cloșani drumul dinspre Herculane spre Baia de Aramă, în apropiere de peco Rompetrol este o variantă în partea stângă , spre pădure.În imediata apropiere este râul Brebina , care străbate satul și curge spre Baia de Aramă. Se trece prin apă cu mașina sau la pas pe pod. De aici se urca circa 5 km , drumul este bunicel  pentru mașini de teren,pentru mașini mici nu este indicat  . La circa 1 km după ce urcați este cornetul Obîrșiei . Mergeți înainte , peisajul este superb, se poate vedea foarte bine muntele  Piatra  lui Stan , vedere și peste intreg satul cât și spre localitățile învecinate Mărășești și Stănești . Înainte să ajungeți în  Poiana  Obirșiei veți găsi în partea stângă cum urcați un izvor de apă  frumos amenajat  cu apă rece ca gheața  și foarte bună la gust. Aici puteți poposi, puteți să asterneți masa , pentru ca primăria a amenajat de curând popasul, făcând acoperiș  și mese de fier.  Apa este foarte curata și pură , a fost testată în laborator de  doctori. Mulți turiști care trec pe aici își iau apa în sticle pentru acasă.În urmă cu câțiva ani aici curgea apă pe două cicioare (jgheaburi din lemn),se pot vedea și acum cum venea de sus din pădure pentru ca jgheaburile au fost lăsate pe poziție , doar direcția curgerii apei a fost schimbată pe noua  instalație.

 

• Peștera din priod

La 200 m în urma de popasul de la Poiană puteți vizita și “peștera din priod”.Peștera este la circa 20 m în partea din vale a drumului. Aveți grijă la coborâre să nu alunecati că puteți pica exact în ea și este  adâncă Gura peșterii are un diametru de circa 5 metri.

 

• Vulcanul din Poiana Obirsiei

Se spune din bătrâni că mai demult aici era o mlaștină , animalele care se avântau aici își găseau sfârșitul înecându-se în acea mlaștină. Nu este activ , se prezintă sub forma unui mic deal , pe el fiind crescută iarba, iar împrejurul lui sunt  multe musuroaie . Se spune ca ar rasufla in Băile Herculane . Mai multe detalii nu se prea știu ,deoarece nu i-a fost dată prea multă importanță, oamenii locului fiind obișnuiți cu el de când se știu.

 

• Vârful lui Stan

Una dintre atracțiile din zonă este Vârful lui Stan  ,fiind  cel mai înalt vârf din Munţii Mehedinţi. cu altitudinea de 1.466 m si  se prezintă ca un abrupt orientat către nord – vest ce străjuieşte Valea Cernei.  

 

• Poiana Beletina

După un urcuș anevoios printre fagi care se înfrățesc cu pietrele, unde, dacă te uiți atent, observi scrijelit în piatră urma unor trecători care au bătut cu opinca plaiul și te infiori văzând anii când aceștia au trecut ( 1936-1947) și te gândești că ai in față istoria acestor locuri și a acestor oameni.

La un moment dat după ce treci de lapiezuri și de fagii cu trunchiurile unul lângă altul ca niște ostași, urmând cărarea strâmtă și anevoioasă, fagii se răresc și din ce în ce mai multă piatră calcaroasă întâlnești, în cele din urmă ajungi la Beletina unde ți se taie respirația când vezi peisajul de basm.

In față ți se asterne un covor presărat cu o mulțime de mușuroaie de cârtițe și niște crovuri ca niște căldări.

Este liniște la Beletina – niciun zgomot nu tulbură liniștea.Totul este nemișcat.

Înaintăm puțin parcă cu sfială să nu tulburăm atăta frumusețe, până dăm de un lac (mai mult un ochi de apă) cu apă limpede și rece și unde se mai zăresc urmele animalelor ce vin să-și astâmpere setea.

Liniștea durează până spre primăvară dupa Sf. Gheorghe, cănd oamenii din partea locului își adună oile la un loc, măsoară laptele și urcă la Beletina pentru toată vara.

Atunci Beletina se trezește la viață. Se aud talăngile oilor, hămăitul câinilor și strigătele ciobanilor.

Mai auzi căte un cântecel îngânat la fluier ce însoțește turma flămândă în căutare de iarbă fragedă.

Oamenii sunt simplii, ageri la minte, foarte cinstiți și foarte primitori. La munte viața e grea, mai ales la stână.

Seara după ce oile au fost mulse, laptele închegat și toate s-au liniștit, stând lângă foc, ciobanii deapănă povești despre comori, despre haiduci, despre jivinile pădurii și despre oamenii care s-au perindat pe aceste plaiuri.

Toată animația dispare la Sf. Marie Mică. Turmele se destramă, coboară în sat, lăsând Beletina cu stănile pustii, unde doar mistreții la adapostul nopții caută frenetic hrană, lăsând in urmă pământul scurmat.

O veșnicie. Oare câte furtuni a îndurat Beletina, câți și-au stâmpărat setea la izvorul ce țâșnește miraculous chiar la poalele pădurii ce marginește întinderea netedă.

vezi foto Poiana Beletina

 

 

• Comoara de la Vârful lui Stan, Vârful lui Stan, sau Piatra lui Stan,

Cum ii mai spun oamenii locului, și-a luat numele de la un haiduc ce a locuit la poalele lui. Importanța locului era dată de rolul de bună ascunzătoare și, în același timp, de bun punct de observație. De aici se vede totul ca in palmă, iar in zilele senine se poate vedea chiar Dunarea. De aceea, virful a fost folosit si pe vremea dacilor pentru semnalizarea primejdiilor. Un foc aprins aici se vedea pina pe Virful Godeanu si de aici la Sarmizegetusa. In Poiana Sanunilor, un loc aflat linga virf, se mai vad si acum urme de bordeie. Batrinii spun ca in acest loc si-ar fi ascuns dacii comorile, deoarece in jurul virfului sint mai multe pesteri. Chiar si o parte din tezaurul lui Decebal s-ar afla aici intr-o pestera cu intrare mica si trepte coboritoare. Pestera are mai multe galerii laterale. La comoara nu se poate ajunge pentru ca ar exista mai multe capcane. Tarim de legenda si comori ascunse, platoul Mehedintilor ofera vizitatorilor o vasta paleta de obiective turistice si povesti pe care le poti asculta la tot pasul. Manastiri si schituri ascunse in desisul codrilor, pesteri si izbucuri, precum Bulba, Ponoare, Izverna sau Topolnita, cimpuri de lapiezuri si lacuri ce apar si dispar ciclic, riuri care curg pe sub arinisurile crescute pe maluri, poduri naturale si paduri de liliac. La toate acestea se poate ajunge folosind drumul judetean care leaga orasul Baia de Arama prin Ponoare de Drobeta-Turnu Severin sau cel care leaga orasul Baia de Arama de statiunea Baile Herculane, pe la Obirsia-Closani.

 

TRASEE DE LEGĂTURA ÎNTRE CERNA SI ÎMPREJURIMI

1. Pe Piriul Tesnei la Izverna Marcaj: – Durata: 4 -5 ore. Caracteristici: Poteca trece prin satele Giurgiani și Stoieni

2. Pe culmea Vlașcu Stepăn la Cornereva. Marcaj: - Durata: Bobot – vf. Vlașcu, cca 4 – 5 ore; vf. Vlașcu – comuna Cornereva, cca. 4 – 5 ore. Caracteristici: vf. Vlașcu Mare are aproape 1600 m înălțime.

3. Pe culmea Stancii la Opleșata și apoi la Cornereva. Marcaj: – Durata: gura Iaunei – Opleșata, 3 – 5 ore; Opleșata – Cornereva, 6 – 7 ore. Caracteristici: Variantă de legătură între Bobot și Cornerva, mai lungă și mai grea. Trece prin golul Opleșatei. Trasee intersectate: Se poate continua drumul pe culmea Muntilor Cernei, spre vf. Godeanu.

4. Pe valea Arșasca la Obîrșia-Cloșani și Baia de Aramă. Marcaj: - Durata: Bobot – Mazdronia – Obîrșia, 4 – 5 ore; Obîrșia – Baia de Aramă, 3 – 4 ore.

5. Peste Geanțul Schitului și Rîmnuțe la Obîrșia. Marcaj: - Durata: 4 – 5 ore. Caracteristici: Pornește ceva mai jos de Lunca Mare, de sub geanțul Schitului. Trasee intersectate: Se poate coborî ușor și la Furca Caprei, în bazinul Motrului sec.

6. Din lunca Schitului în golul Muntilor Cernei, pe plaiul Gîștii. Marcaj: – Durata: gura Craiovei – Dobre Vîrf, 5 – 7 ore. Caracteristici: Drum de culme lung, obositor, mai puțin indicat. Trasee intersectate: Se poate ajunge la Godeanu.

7. Din Cerna-sat la Cloșani pe Plaiul Mare. Marcaj: – Durata: 5 – 7 ore. Caracteristici: De la Motrul Sec există drum de mașini sau cale ferată forestiră. Cloșani aparține de Călugăreni.

8. Din Cerna-sat în Munții Cernei-Godeanu, peste Oslea Romînă. Marcaj: - Durata: Cerna-sat – culmea Munților Cernei, 4 – 5 ore; în continuare pînă la vf. Țarcului, cca. 4 – 6 ore; apoi pînă la cabana Gura Apei prin Curmătura Scăriței și Valea Branului cca 5 – 7 ore. Caracteristici: Trasee intersectate: Se poate ajunge, peste vf. Godeanu în Retezat.

9. Pe Culmea Balmoșului la vf. Godeanu. Marcaj: – Durata: 4 – 6 ore. Caracteristici: – Trasee intersectate: Se poate ajunge, peste vf. Godeanu în Retezat.

10. Pe Culmea Bulzului, în golul Munților Godeanu. Marcaj: - Durata: Cerna – vf. Bulzul, 4 – 6 ore; vf. Bulzul – Curmătura Scăriței – cabana Gura Apei, 4 – 5 ore; în continuare la cabana Buta, peste vf. Icușa, Paltina și Piatra Iorgovanului, 6 – 8 ore.

11. Spre Cloșani, peste Culmea Cernei. Marcaj: – Durata: 2 – 3 ore de mers, apoi 10 km pînă la Cloșani. Caracteristici: Legătura cu Valea Motrului Mare, respectiv satul Cloșani. Se pot întîlni li mijloace ocazionale de transport.

12. Pe culmea Gîrdomanului spre Retezat. Marcaj: – Durata: Valea Cernei – Curmătura Galbenei – 3 ½ – 5 ore. Trasee intersectate: Peste platourile Munților Borăescu se poate coborî la cabana Gura Apei.Peste vf. Paltina și Piatra Iorgovanului se poate ajunge la cabana Buta.

13. 10.Pe Culmea Mănesii la vf. Paltina. Marcaj: – Durata: Cheile Cernișoarei – vf. Paltina, 3 – 4 ore.

14. Din Scocul Soarbelor la Cîmpușel și Cîmpul-lui-Neag. Marcaj: – Durata: sub o oră. Caracteristici: Pe lîngă firul Văii Jiului. Trasee intersectate: În continuare, pînă la Cîmpul-lui-Neag, mai sunt 14 – 15 km.

15. Din Scocul Soarbelor la Tismana. Marcaj: – Durata: 10 – 12 ore. Caracteristici: O variantă trece pe la schitul Cioclovina. 16. Peste Muntele Oslea în Munții Vîlcanului. Marcaj: – Durata: Scocul Soarbelor – Muntele Arcanul, 7 – 9 ore. Caracteristici: Drumul duce prin Munții Vîlcanului, peste Muntele Oslea și culmea Nedeiului, ce face legătura cu Muntele Arcanul.

16.Pe Valea Soarbelor spre Retezat. Marcaj: – Durata: Stîna Soarbelor – Curmătura Paltinei, 1 -1 ½; Curmătura Paltinei – Gura Apei, 3 – 4 ore, Gura Apei – cabana Buta, 3 – 4 ore.Trasee intersectate: Drumul poate fi continuat prin Custura Papușii – vf. Păpușa – vf. Peleaga –Curmătura Bucuroo, spre Lacul Bucura, vf. Retezat sau cabana Pietrile.