Domnica Trop-"Privighetoarea Mehedintiului"

S-a nascut in anul 1938 in comuna Isverna, jud.Mehedinti.
Inca de mica i-a placut sa cante ,eleva fiind s-a facut remarcata la mai multe serbari si festivaluri.
Fiica unor tarani, ea însasi având ca ocupatie pastoritul.

A fost descoperita de învatatorul Vasile Capastraru, acesta prezentand-o mai departe solistilor Maria Ciobanu si Ion Dolanescu, aflati într-un turneu la Izverna .Dupa ce au vazut-o si au auzit-o cantand si acestia , au ramas impresionati de vocea ei deosebita si au invitat-o la Bucuresti ajutand-o sa-si înregistreze piesele la Radio Bucuresti.

Având un repertoriu specific zonei muntoase de confluenta dintre judetele Mehedinti si Caras-Severin, a cucerit prin vocea ei distinctiva fata de tot ceea ce se cunoaste în folclorul românesc, fiind considerata o voce rar întâlnita, nu numai în Oltenia de sub munte, ci chiar în Europa.
Nu a parasit locurile natale decât atunci când a participat la marile festivaluri sau când era invitata la studioul local „Doina”
„…Domnica Trop care n-a coborât din Izverna-i natala dar a reusit sa determine pe altii sa urce la ea, la vocea si la cântecele ei…” (Ileana Roman).

Are putine discuri si câteva zeci de înregistrari, dar cântecele ei sunt foarte cunoscute în lumea iubitorilor de folclor autentic, printre acestea se numara melodiile: S’ara când rasare luna, Nu vine neica, nu vine, doinele grele: Ursitoare, Ursitoare, Marie, Marie, S-o legat, neica, legat, Fire-al naibului de dor, Sarpe, sarpe din dudau sau bocetul de priveghi Zorile.
Din repertoriul ei au preluat si s-au influentat o multime de cântareti ai vechii si noii generatii.
Cunoscuta interpreta Angelica Stoican, dupa afirmatiile profesorului Eleodor Popescu „s-a inspirat, în începuturile sale artistice din folclorul autentic al zonei, din repertoriul nealterat al rapsodului popular Domnica Trop”.

Intr-un interviu realizat de prof. Elida Pacioga la data de 24 mai 2007 Domnica Trop a fost intrebata daca melodiile si versurile sunt compuse de dansa ,la care a raspuns:
“….cântam de singuratate, pe câmp, la oi, la capre, la vite, de singura, ca-mi era frica ca vin lupii… si cântam…, de suparare cântam… Eu, când eram suparata, atunci cântam mai mult; da’ eu n-am fost bucuroasa niciodata!”
Cantecul meu preferat e “Fir-al naibului de deal”.




Cu vocea ei inegalabila si cuvintele specifice Plaiului Closani ,a obtinut Trofeul Festivalului „Cântec nou în Mehedinti”, Premiul Special pentru Autenticitate la Festivalul „Maria Tanase” (1973), Locul I pe tara la Festivalul „Cântarea României” (1979) si Premiul National „Ethos” (1999), primul acordat în „pepiniera” folclorica a judetului Mehedinti.
O intamplare hazlie a dirijorului (Paraschiv Oprea): “Dirijam introducerea orchestrala, dupa care m-am apropiat de ea, ca sa-i dau intrarea. Uitându-se cu coada ochiului, se ratoieste la mine, tare, la microfon: «Domn maistru, nu mai da, bre, din mâini, ca ma încurci!». Va dati seama ce a fost în sala: publicul a izbucnit în râs. Dupa acest intermezzo am reluat piesa, iar Domnica Trop a cântat dumnezeieste. Eu trebuia sa fiu atent la ea, sa ghidez orchestra dupa ea… A fost un succes imens!”
Glasul neasemuit al Domnicai Trop, tresare sufletul si mangaie doruri si patimi .

Pentru cei care iubesc folclorul autentic al Plaiului Closani atasez cateva melodii ale Domnicai Trop cu multumirile de rigoare celor care le-au postat pe internet pentru a le putea asculta si altii .Fiind melodii foarte vechi , avand zeci de ani , acestea se gasesc destul de greu si unii oameni poate chiar au uitat de ele.

Surse: www.enciclopediaromaniei.ro

Multumiri  doamnei  prof. Elida Pacioga pentru clipurile realizate in casa Domnicai Trop